GheoMic istoric al comunei Ghioroiu

Desi dovezi despre existenta locuitorilor pe aceste meleaguri sunt mult mai vechi, numele asezarii Ghioroiu apare pentru prima data atestat in documente la 1581 cand MihneaVodă, domnul Tarii Romanesti, da un hrisov “mosnenirilor din Ghioroiu”.

Prima si cea mai veche atestare documentara a acestor meleaguri este cea a satului Stirbesti, sat component al comunei Ghioroiu, la 6 februarie 1580. Iata continutul acestui document: “… si iarasi sa-i fie jupanului Dragomir Vornic, cu Oana la Paciovaliste, toata partea Stancai, fiica lui Dragomir Pistruiu pentru ca a cumparat-o de la Stanca si de la fiicele ei pentru 6000 asprii gata. Si iarasi sa-i fie suszisului dregatorul domnie mele jupan Gragomir Vornic oana la pociovaliste, toata partea lui Vlad Pistruiu din Stirbesti, oricat se va alege de pretutindeni cu vecinii din sat si cu helestee de peste, tot hotarul pentru ca a cumpart-o de la Draghici, fiul lui Vlad Pistruiul din Stirbesti, oricat se va alege de pretutindeni cu vecinii in sat pentru 400 asprii gata”.

Cel mai vechi document de infiintare al satului Cazanesti semnat de Alexandru al II-lea Mircea (1571), precum si alte documente, cel emis la 1597 in timpul domniei lui Mihai Viteazul in care este atestat satul Stirbesti si cel semnat de Radu Voievod, domn al Tarii Romanesti la 1613 in care este mentionat satul Fierasti, dovedesc existenta unei populatii si a unei asezari stabile pe aceste meleaguri.

Conform dictionarului geografic al judetului Valcea editat de C.Alessandrescu in 1893 la Tipografia Thomas Bazilescu-Bucuresti, comuna ia fiinta in 1588 din 3 mari familii: Ruptasu, Magureanu si Predoescu. Comuna este condusa de Sfatul satesc pana la 1 aprilie 1864 cand domnitorul Cuza da legea de infiintare a primariilor in fiecare localitate. Totusi, documente sunt putine. Aceasta se explica prin faptul ca locuitorii au fost mosneni care si-au vazut linistiti de viata, de munca si de necazurile lor.
De asemenea, numele de Ghioroiu nu l-am mai gasit pana acum la alta localitate, ceea ce ne face sa credem ca este unica comuna cu acest nume din tara.

Cat priveste originea numelui, specialistii nu au ajuns la o concluzie certa, existand mai multe ipoteze. Invatatorul Bazilescu, care are o origine veche de neam boieresc, a intocmit in anul 1910 Monografia comunei Talpasu ( judetul Dolj) in care, vorbind depre comunele vecine, arata ca numele de Ghioroiu ar proveni de la un boier Ghersoiu, care a trait in secolul al XIX-lea in aceste locuri.

Profesorul Seclaman de la Universitatea din Bucuresti considera insa ca o asemenea transformare din Ghersoiu este prea drastica, fiind imposibila modificarea intr-un timp atat de scurt.
Profesorul Teodorescu Constantin din satul Stirbesti leaga numele comunei de o legenda despre pasarile ghionoaie.
Mai aproape de adevar pare sa fie profesorul Popescu Ilie din satul Ghioroiu care asociaza numele Gheoroiu de slavonescul Gheroi, care, prin traducere, inseamna eroi. Nume de origine slava sunt mai multe pe raza localitatii: Baloi, Jivu, Dobretu, etc.ceea ce ne face sa dam credit suplimentar acestei ipoteze. Exista in acest sens si o justificare legata de toponimul “Pradatorul” unde s-au dat lupte intre localnici si dusmanii straini care pradau localitatea. Localnicii, iesind invingatori, au devenit eroi.
Mai sunt si alte pareri care se refera la faptul ca numele Ghioroiu ar avea originea de la oameni hoti, buni de gheare, gherosi, gheroi, care se ascundeau prin codrii seculari, fiind feriti de poterele ce-i urmareau.
O alta parere se refera la o familie influenta Ghere, care a disparut in secolul trecut, localitatea purtandu-i numele.

Școlile comunei

O data cu aparitia societatii romanesti apare si invatamantul. Desi in aceasta zona a fost o viata continua, invatamantul si scoala ca forma de organizare a invatamantului, apare mai tarziu. La Ghioroiu, in satul Poienari, exista cateva motive care ne fac sa credem ca la inceput au aparut unele scoli neorganizate. Astfel, la Poienari, a existat boierul Gioanne Pojenarul (Ion Poenaru) care devine boier hotarnic, ceea ca inseamna ca stia carte. De asemenea, acest lucru este intarit si de existenta in aceste locuri, in secolele XV-XVII, a schiturilor si a unor calugari care stiau sa scrie si sa citeasca greaca, latina, romana. Apoi, sa nu uitam ca Petrache Poenaru are descendentii din Poenari. El este fiul preotului Constantin (Dinca) Poenaru si al Smarandei (Manda) Otetelisanu. Bazele scolii sunt puse tocmai de acest desecendent. Ca urmare a aplicarii regulamentului Organic la 1831 ( care prevedea invatamantul pentru ambele sexe), scoala devine institutie de stat, iar in 1835 Legea de organizare a Seminariilor prevedea unele dispozitii privind deschiderea unor scoli satesti. Asadar, in 1838 apar primele 3 scoli, in fiecare comuna cate o scoala, in case particulare si in conditii improprii de functionare (Poenari, Ghioroiu si Stirbesti).

La Scoala Poenari in 1838 a fost invatator Sandu Ciortescu, acesta renunta si la 6 februarie 1939 este invatator Badea Manulescu, fiu de birnic din Poenari. In timpul revolutiei de la 1848, scolile se intrerup si isi reiau activitatea cu mare greutate. Prin ordinul 1928 din 1857 camerele unde functionau scolile din Ghioroiu si Poenari sunt propuse pentru reaparatii. In anul 1862 cursurile incep cu invatatorul Constantin Florescu la scolile din Poenari si Ghioroiu, in continuare la Poenari gasim ca invatator pe Ignat Pretorian care era si preot (1894-1914). Pana in 1920 scoala de la Poenari a functionat in case particulare. Incepand cu acest an scoala functioneaza in local propriu. In anul 1950 se construieste un local spatios cu doua Sali de clasa si cancelarie. In anul 1964 incepe constructia actualului local, un local nou, cu patru sali de clasa, laborator, cancelarie, holuri, etc. unde isi desfasoara in prezent activitatea un singur post de invatator si unul de educator.

Scoala Ghioroiu. La inceputul secolului al XIX-lea, functiona la Benesti o scoala pregatitoare de invatatori. In anul 1836, in catalogul de la Benesti , apare Simulescu Ilie (15 ani) si Simulescu Florea ( 10 ani) din Ghioroiu care se pregateau pentru candidati de invatatori. Elevii pregatiti la Benesti devin, cu aprobarea Scolii Nationale din Ramnic, invatatori. Astfel apare primul invatator din Ghioroiu, Ilie Simulescu, caruia ii urmeaza Nicolae Voiculescu, Contsnatin Florescu, Ignat Pretorian si altii. Scoala infiintata in anul 1838 in casa particulara se muta in anul 1862 in primul local de scoala construit din lemn. In 1920, pe pamantul bisericii se construieste prima scoala de zid din localitate, actualul camin cultural, in cadrul caruia functioneaza si Biblioteca Publica Ghioroiu. Datorita cresterii numarului de elevi, in anul 1950, se construieste un alt local de scoala alaturi de caminul cultural. In anul 1964 ia fiinta Scoala Generala. Actualul local al Scolii cu clasele I-VIII Ghioroiu, local modern cu etaj, cu laboratoare, sala de sport si alte utilitati a fost construit in anul 1972 si reparat capital in 2007.

Scoala Stirbesti se infiinteaza tot la 1838 avand ca invatator pe Ilie Simulescu, insa la infiintare scoala a functionat in satul Cazanesti intr-un local construit de Calugarul Cazan si primea elevi si de la Fratila  (com.Bulzesti, jud.Dolj). Dupa degradarea acestuia, scoala se reconstruieste la Herasti, iar dupa primul razboi mondial scoala se construieste un nou local la Stirbesti. Vechiul local construit din zid a dainuit pana in 1992 cand, datorita degradarii a fost demolat. Scoala actuala din Stirbesti a fost construita dupa 1961, in prezent functionand cu un invatator si un educator.